Omagiu celor 100 de deținuți politic, care au muncit la renovarea Cazinoului din Constanța
Au fost 100! 100 de deținuți politic care între anii 1951 și 1953 au participat la lucrările de renovare la Cazinoul din Constanța. 100 de suflete, de destine frânte, de vieți călcate în picioare de un regim pentru care liberatea de gândire trebuia aspru pedepsită. 100 de oameni din toate colțurile țării, încarcerați la Poarta Albă și aduși să lucreze la Cazino. În condiții de neimaginat, fără a avea certitudinea că vor mai apuca ziua de mâine.
Peste traiul lor de atunci se așternuse tăcerea, neexistând urme care să ateste iadul prin care au fost forțați să treacă. A trebuit ca al nostru Cazino să treacă printr-un alt proces de renovare, ca să fie găsite dovezi lăsate de cei pentru care fiecare zi însemna o luptă pentru supraviețuire.
Și a mai fost nevoie de ceva. De implicarea Muzeului de Istorie și Arheologie Constanța, instituție care a organizat două evenimente întru cinstirea celor 100 de deținuți politic care au muncit la renovarea Cazinoului.
Primul a fost o conferința se desfășoară la sediul Muzeului de Istorie și Arheologie Constanța, MINAC. Conferință moderată de dr. Delia Roxana Cornea, managerul MINAC. Invitaț au fost, Moica Niculina, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, Laura Voiculescu, fiica fostului deținut politic Nicolae Voiculescu, Leonard Câmpeanu, președinte AFDPR București și Apollon Cristodulo, publicist și fiul arhitectului Ion Cristodulo, fost deținut politic, cel care a condus șantierul la acea vreme.
O zi care cinstește memoria martirilor care au suferit în temnițele regimului comunist
Așa după cum a subliniat dr. Delia Roxana Cornea, a fost „un moment extraordinar de emoționant și de solemn.”
“Am alături de mine persoane care au trecut prin închisorile comuniste — oameni care au scris și au făcut istorie, lăsând o amprentă profundă asupra timpurilor noastre. Suntem într-o zi care cinstește memoria martirilor care au suferit în temnițele regimului comunist.
Evenimentul de astăzi este legat de Cazinoul din Constanța, o clădire-simbol a orașului nostru și a patrimoniului dobrogean și național. Odată cu reabilitarea sa, Cazinoul va reintra în circuitul turistic și cultural al județului, iar această zi marchează simbolic un moment de omagiu adus celor 100 de deținuți politici anticomuniști care au fost obligați să lucreze la refacerea clădirii.
Inițiativa aparține Asociației Foștilor Deținuți Politici din România și a urmașilor celor care au trecut prin aceste experiențe dureroase. Conferința este găzduită de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), deoarece toate aceste artefacte recuperate au intrat în patrimoniul muzeului și stau la baza unei noi direcții de cercetare — atât la nivel local, cât și național.”, a declarat managerul MINAC.
Respect pentru suferința lor, pentru anii de teroare, de foame și de frig
Niculina Moica, președinte Asociația Foștilor Deținuți Politici din România, a subliniat faptul că cei 100 de deținuți “au ajuns aici aici pentru că s-au împotrivit tăvălugului comunist.”
„În anul 1951, Cazinoul a fost renovat cu ajutorul deținuților politic aduși de la colonia Poarta Albă. Pentru noi, cei prezenți astăzi aici, este important să ne amintim de munca depusă la restaurare de către frații noștri de suferință, prezenți atunci la Poarta Albă, chiar până în anul 1953.
Din respect pentru suferința lor, pentru anii de teroare, de foame și de frig — unii, după mulți ani de închisoare —, ne-am adunat astăzi să le aducem un omagiu. Gândiți-vă cu câtă emoție și curaj au scris acele nume pe peticele de sac sau pe materialele de construcții. Ne putem imagina ce pedepse îi așteptau dacă ar fi fost descoperiți.
Nesiguranța în care trăiau, faptul că familiile lor nu știau unde se aflau sau dacă aveau să mai iasă vreodată din închisoare, i-au determinat să lase urme ale trecerii lor. Numele lor și datele sunt conforme cu arhivele și confirmările oficiale. Acești oameni au ajuns aici după bătăi, anchete, dosare fabricate de Securitate și temnițe crunte. Au ajuns aici pentru că s-au împotrivit tăvălugului comunist.”, a precizat Niculina Moica, președinte Asociația Foștilor Deținuți Politici din România.
Memoria acestor oameni va dăinui în sufletul Constanței
Cel de-al doilea eveniment organizat de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie s-a desfășurat pe faleza din apropierea Cazinoului. Aici unde, în semn de omagiu adus celor 100 de deținuți politic care au fost forțați să contribuie la lucrările de restaurare ale Cazinoului, a fost dezvelită o placă comemorativă.
Alături de cei menționați anterior, precum și de membri AFDPR, a fost prezent primarul muncipiului Constanța, Vergil Chițac. Primarul Constanței a adus un omagiu celor care , cu „mâinile goale și sufletul plin de speranță”, au reconstruit, într-o perioadă întunecată, unul dintre cele mai puternice simboluri ale orașului – Cazinoul. Un „bastionul Constanței, așa după cum l-a denumit Vergil Chițac.
„Supravegheați de gardieni și cu spatele încovoiat de suferință, acești meșteri au ridicat din ruine o clădire care astăzi nu este doar un reper arhitectural, ci și un simbol al rezilienței. Astăzi nu facem doar o reparație umană, ci asumăm un angajament colectiv: acela de a nu lăsa ca aceste pagini ale istoriei să fie uitate. În numele comunității constănțene, mă înclin în fața celor care au păstrat vie flacăra demnității. Vă asigur că memoria acestor oameni va dăinui în sufletul Constanței,” a declarat primarul Constanței.
În semn de apreciere pentru implicarea în demersurile de recuperare a acestei pagini uitate de istorie și pentru sprijinul acordat Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, edilului i-a fost oferită o diplomă și titlul de membru onorific al organizației.